BIBLIOTECA PIERDUTĂ A HYPATIEI este prima cea mai importantă bibliotecă digitală românească păgână accesibilă gratuit în INTERNET.
Comunicatul Comisiei Europene „i2010: Biblioteci Digitale” din 2005-2006 a schimbat modelul tradiţional al serviciilor de bibliotecă, bazat până la acel moment pe împrumutul unităţilor fizice pe care le deţin, promovând înfiinţarea unor biblioteci digitale care organizează colecţii cu conţinut digital şi le face disponibile online, pentru publicul larg.
În vederea atingerii acestor deziderate, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (2006/585/EC[1]) şi concluziile Consiliului European (2006/C 297/01), în fiecare stat membru al Uniunii Europene a devenit necesară crearea unor biblioteci digitale, care să poată oferi un cadru unitar de descriere şi o platformă online de acces public la materialul digital, pe Internet.
În conformitate cu legea curentă a U.E. şi acordurile internaţionale, materialele rezultate din digitizare pot fi făcute disponibile online de către bibliotecile, muzeele şi arhivele care organizează colecţii digitale, numai dacă documentele se află în domeniul public sau cu acordul deţinătorilor de drepturi.
La nivel naţional, prin Hotărârea nr. 1676 din 10/12/2008, s-a aprobat Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, componentă a bibliotecii digitale europene – Europeana.eu, activitatea desfăşurându-se pe 4 direcţii: patrimoniu scris (biblioteci), patrimoniu mobil (muzee), patrimoniu audio-vizual (arhive), patrimoniu imobil (monumente, arheologie).
În acest context, Consiliul General a Municipiului Bucureşti a aprobat finanţarea proiectului şi înfiinţarea unui serviciu de specialitate, conform HCGMB nr. 354/2007[2], astfel încât Biblioteca Metropolitană Bucureşti a început organizarea activităţii de digitizare şi de construirea a unei biblioteci digitale – Biblioteca Digitală a Bucureştilor.
BIBLIOTECA PIERDUTĂ A HYPATIEI, este dezvoltată în sistemul de management al obiectelor digitale DIGITOOL[3], implementat de Biblioteca Metropolitană din anul 2009, bazat pe tehnologii de ultimă generaţie, precum serviciile web (SOAP), XML, XSD, XSL, ODBC, Unicode şi JPEG 2000 şi suportă şi standardele MARC 21, Qualified Dublin Core, METS, Z39.87-2002 – Tehnical Metadata for Digital Still Images, OpenURL Z39.50 şi OAI-PMH, standarde tehnice şi de interoperabilitate implicite unei biblioteci digitale moderne.
Activităţile de digitizare însumează activităţi de scanare, stocare, prelucrare digitală şi publicare online, şi se desfăşoară în cadrul unui serviciu organizat, cu personal specializat şi instruit în folosirea corectă a echipamentelor şi programelor, cu respectarea standardelor de lucru europene în domeniu.
Descrierea obiectelor digitale se realizează pe baza standardului Dublin Core, specific bibliotecilor digitale, folosindu-se temeni de indexare (subiecte) din mai multe liste de autoritate, şi anume RAMEAU, LCSH şi liste interne.
Prin intermediul BIBLIOTECA PIERDUTĂ A HYPATIEI oferă acces la documente digitizate de tip text, imagine, audio sau video, copii digitale fidele ale documentelor aflate atât în patrimoniul B.P.H. cât şi al altor instituţii deţinătoare de fonduri de patrimoniu (INCSR, TNPD, INP), urmărindu-se integrarea în comunitatea bibliotecilor digitale europene, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al interoperabilităţii datelor, în cadrul proiectului EUROPEANA (Biblioteca Digitală Europeană).